oh, but!

a blank page has never made me feel worthless. neither did work. neither did people. how about blank people?

how about the blank spots inside you?

ce sensibila esti, ma! da’ ce sensibila ai devenit! says who?

hurt people hurt people. and while being well aware of that, i’m also being dragged into the same. it would be funny if it wouldn’t be a bit sad.

ce ore frumoase! dar ce cer! ce vant! ce verzi is copacii si ce frumosi ti-s ochii! ce buna-i viata si ce bine-i cu de toate. si cu aia, si cu aia, si cu alea de ti le-ai dorit de acum cateva vieti si n-ai prea putut.

oh, da’ asa bine sa fie? asa job, asa bani? asa liniste si flexibilitate? asa casa frumoasa! asa flori si fete si baieti! asa par frumos, dupa ce-ai crezut ca o sa-ti cada tot, asa unghii pretty , asa mese! asa de toate? asa de mult?

asa de bucuresti si asa de aer? asa de sus si asa de soare? count the blessings! count, count and keep counting.

aduna si vestile bune pe care n-ai cui i le spune. si orele nesfarsite de netflix&numb. si limba muscata pana la sange si half smiles in aceleasi si aceleasi discutii. si nimicul. nimic, nimic, nimic peste tot si de peste tot. si capul sus, ca iaca ce bine-i si capul jos, ca sabia nu-l taie. sabia cui?? drobul de sare. parca nu mai era. parca te tinea viata si aveai aripi, parca se aranjasera toate, oh, asa de bine!

si zgomotul. zgomotul, zgomotul, zgomotul. si tranzactiile nesfarsite, si huruitul de peste tot. si granitele si lipsa lor. si tiparele. oh, tiparele! si minciunile, si ocolisurile si spoiala. si stransul laolalta, ca vine unul sau altul, ca vine momentul, ca suna telefonul, ca taraie interfonul, ca incepe emisiunea, ca tre sa cobori, ca tre sa platesti, ca tre sa ajuti, ca tre sa asculti, ca tre sa-ti dai seama again ca ai vorbit prea mult, prea degeaba, prea cand nu trebuia, ca ai gresit si aici, ca nu trebuia sa zici asta, ca trebuia sa taci sau sa n-auzi sau sa nu confirmi. ca n-ai strans hainele, ca n-ai trimis dovada, ca n-ai facut factura, ca n-ai spalat vasele, ca n-ai dat, dat, dat.

oh, mai taci, ca prea te plangi!

#NuStiu

„I keep dancing on my own.”

I feel replaceable. Oh, so repleaceable.

You are the first place I’ve felt home with in a very, very long time.

Tu esti tot ce am.

„Te iubesc suprem. „

„Sunt recunoscatoare sa te am in viata mea.”

Se arunca zarurile. Depind de niste oameni care, acum, dorm linistiti. Probabil.

„You are the reason.”

Depind de o carte pe care m-as repezi la un incendiu. Sau un cutremur. Sa fie unul dintre lucrurilecare ne leaga. Unul dintre singurele lucruri care ne leaga. Eu te-am ajutat sa-ti iei un PHd. And you are my doctor. And I’m your babes.

Dar eu SUNT lucruri care nu vor mai fi niciodata. Never say never.

Ma visez mereu in locuri. Nu sunt alea in care, de fapt, sunt. Tu schimbi vieti de oameni si eu le-am deraiat. O gara-n Cluj, alta in Huedin. Un aeroport in Tromso. Un loc pe harta pe care nu l-as fi gasit niciodata, nici macar pe globul atat de dorit si primit de la tine.

Trebuie sa-mi tin un ochi inchis, ca sa vad mai bine. Sa-mi vad vietile trecute si alea viitoare. Si toate lucrurile pe care le-am pierdut. India de 2 ori deja, concertul ala RHCP. Tot ce pierd clipa de clipa, cand sunt departe.

Ma simt ca un pirat. „Tu cat mai poti? Cat mai duci?”

Si-s oameni pe care-i doare spatele zi de zi, intr-una. Si altii care au vene ingrosate pe inima si sunt intr-un spital din Tg Mures si tu ii vezi din Oradea, de la echipa bugatti, care se cazeaza la Mustang.

Si oameni vin, oameni pleaca Si tu inca poti sa scrii fara sa te uiti la taste, ca la examenul ala cand ti s-a pus foaia deasupra. Si te-ai descurcat.

Pentru ca, mereu, tu te descurci. Si pentru ca esti „pregatita pentru viata” Asa ti- a zis tati. Dupa ani de zile. Si totusi, azi ai fost respinsa la un interviu. Cineva a fost mai bun decat tine. Sau cineva avea nevoie mai mult. Sau se face loc pentru Bucuresti. Sau nu.

Si ai un pisic pe care-l iubesti. Mai mult decat pe multe alte lucruri. Sau oameni. Sau oameni?

E nedrept ca un om sa duca atatea flash-uri simultan.Simulacru. Faust. Oradea, Euphoria. Tromso. Asfalt colorat de lumini. Patul in care te-ai chircit cand am plecat si-n care mi-a ramas sufletul. Da’ nu sexul. Ca doar sex is life. And life is sex. Until you’re no longer young & pretty.

Si tu ai fi fost OMUL. The ONE. Chiar daca plecai singur, de nebun. Sau tocmai de bun. Si eu am acum 45 de zile de concediu. Ca eu n-am grija de mine. Dar tu esti maestru.

Am lag de 2 secunde intre taste, dar ma incapatanez. De la o noapte-n Vama, pentru prima data, cu cercei mari, la interviuri unde tre sa fii pretty & smart, e cale luuunga. Asa de lunga. De la o librarie in Sinaia cu un om ctuare-i zeu, la oameni de care ti-e greata, e cale lunga. De la Cluj la Bucuresti e cale lunga. Peste tot e cale lunga.

Nu se mai vede. Deloc.

„Say something, I’m giving up on you.”

Piese de mama, incurajari de tata si lipsa. Multa lipsa. Alcool. Mult.

Oare ai fi mandru de mine? Oare ti-ar fi rusine?

Oare m-ai cunoaste, daca ne-am vedea acum 10 ani? Cu siguranta ca nu.

Oare ai intelege ce scriu? Intre oameni casatoriti si oameni nefericiti, tu ce esti? Ca nu mai e, deja, vorba de ales.

Faci rau unde iubesti. Just go.

Buy me with a coffee

You can buy me with a coffee. Cine iubeste si lasa.

Pedeapsa. Care-i pedeapsa? Sa-ti dea Dumnezeu ce vrei. Sau sa nu-ti dea nimic si sa trebuiasca sa-ti iei.

„Love can make you strong. Or it can make you stupid.„

Imagini si sunete care te duc instant cu o viata-n urma. Cand era simplu si usor, da’ parea ca-i sfarsitul lumii. Si nu era. Si te uitai la SAW si venea cineva sa te ia din patul de camin si te ducea-n clubul in care urma sa-ti cunosti your „next mistake”. Fast forward, 10, 12 ani si esti in alt oras, in alta lume. Cu Xmas parties si chirie de 500 de euro. Dar acelasi stres constant cu banii. „We spend what we have.”

Brooklyn. Skin, SIN.

inainte cuvintele veneau de la sine si tot ce trebuia era sa ai degetele deschise. inainte oamenii nu stiau despre ce sau cine vorbesti. acum totul e previzibil si oamenii asteapta de la tine o decizie de luni intregi. ANI.

Easy. Poate prea easy. Poate prea bine, poate prea usor. Cand nu era usor, te miscai mai repede, printesa.

Acum, e slow motion pana si-n creier. Si creierul a fost ultimul loc care se misca greu in tine. Frumos iti sade?

Da’ cui ii pasa? Da’ tu mai stii de tine?

Summer wine.

Totusi, te trezesti dupa 4 ore de somn si vorbesti ca si cum ai fi stapana pe tine, numai pentru ca ti-a zis cineva ca n-o sa poti. Si tu poti, in ciuda a tot. Si-n ciuda ta, pana la urma.

Pana la ura.

Da’ cum?

Te tradeaza degetele. Si empatia. Si bunatatea.

people write songs that voices never share

23 ianuarie.
ma rog. ar fi fost un frig sa inghete pietrele. asa ca am schimbat. 16 martie.
cred ca, in 26 de ani, asta a fost primul rasarit pe care l am simtit intr un fel. primul.
a fost prima senzatie ca pot, pe bune, sa insemn ceva, la un alt nivel. prima data cand m am simtit un om care a avut succes. va avea.
se zice oricum ca succesul e relativ. adica timpul. pardon, timpul.

si vad mare. multa mare. sau apa. multa. multa. si vad lumina si soare si senzatia asta. de eu pot, si stiu si stiam de mult, de fapt, doar ca mi a luat mai mult decat credeam sa mi dau seama de asta. sa accept si sa traiesc cu asta.

nu stiu si nu inteleg de ce am impresia ca totul e in van, cand de fapt totul se construieste din pasi asa de mici, ca nici nu ti dai seama. nici nu i vezi, si tinzi sa te sperii. ca niciodata n o sa vina, ca n o sa se intample. ca totul o sa treaca si un „a fost un om bun” o sa stearga tot potentialul, toate realizarile, toate. or sa ramana doar zidurile de temeri si confortul.
a fost un om bun si atat. a fost un om bun sterge tot. elimina tot. tot, ca pe niste reziduuri. ca dupa o operatie. sau o clisma. a fost un om bun e o clisma.. da’ntr-un fel in care curata tot, de orice insemnatate, de orice ar putea fi bine si n o sa mai fie, pentru ca n o sa mai fie deloc.

nu vreau sa fiu un om bun. pentru ca oamenii buni nu sunt ei. oamenii buni si au pierdut inseamnatatea, in clipa in care au inceput sa fie buni pentru altii, si sa ignore aia cu bunatatea pentru ei. si sa fim seriosi, cine o sa zica de un om ca i bun, atunci cand isi vede interesul? hmm.. aiurea.

si poate ca s si banii buni la ceva. si nesomnul. si dorinta. si greselile. si asteptarea. da, poate ca si asteptarea i buna la ceva, da’ cum stii cand ai asteptat prea mult? de unde ti dai siguranta ca n ai asteptat mai mult decat trebuia si ca n loc sa astepti, ai indepartat sau pur si simplu, u missed? mda
stii asta. de unde stii asta? unde exista ceasul ala atat de exact, incat stii asta?

cei mai apropiati 5 oameni.. tristut.

daca as putea sa mi manifest macar o intentie buna fata de mine, la fiecare 100 manifestate fata de ceilalti, nu mi as mai pune acum probleme de daca am asteptat prea mult sau nu. 1 la 100. altadata, proportia asta m ar fi descurajat. acum, ma ingrozeste, ca mi da seama cata putere mi am luat.

people write songs that voices never share.

 

.

„tu esti motivul meu pentru toate betiile„.

nu ma mai recunosc in oglinda, da’ o recunosc din ce in ce mai mult pe maica’mea. in oglinda. nu’mi mai recunosc vocea, ca am mereu urechile infundate.

iese un cap de caprior din perete. „we have nothing to lose and a world to see” iese de langa. frumos aici. nu recunosc. buna fuga.

cel mai liber om pe care l cunoscusei

cel mai liber om pe care il cunoscusei se vede din cand in cand in ecranul de la laptop si nu se recunoaste. poate i mai bine ca nu mai dam unul de altul, ca n ai stii cine sunt si eu ma astept sa ma recunosti, ca esti unul din prea putinii care ma stie.

si ca atata nevoie sa fiu recunoscuta am. mi s au blurat contururile si s a estompat complet cine eram. acum is om mare, iar lumea pare sa ma vada foarte bine.

„her rope broke and she had to swim to the shore in crocodile infested water with a broken collarbone”

si ti vine sa zici… well, suck it up. your issues are not even issues.

suck it up. mda.

running up that hill

se amesteca ametitor zilele, cu o putere pe care o lasi din mana in mana altora.

inca n ai invatat sa te aperi de asta si toate lucrurile pe care le ai pierdut nu te au invatat nimic. intr adevar, poate ca nu s pierdute. sau poate ca nu ti dai seama. sau poate ca si soiul asta ciudat de impietrire te face un om mai bun. sau te va face un om mai bun, mai plin.

I.ll guide you

Inainte, tot pretul pe care.l puneam pe mine il puneam pe minte.

Stiam ca altfel, n.as fi avut nicio sansa. Credeam ca mintea mi te.a adus si ca datorita ei ai ramas langa mine. Stiam ca m.ai fi dat la o parte daca n.as fi fost desteapta si deschisa.

Acquired taste

neputinta asta e fix aerul ala pe care.l tragi cu gura deschisa si.l tragi, si.l tragi in gat. si ramane acolo, pana se umfla si pana te aduce.n secunda aia de euforie. ii dai drumul aproape fara sa vrei si te trezesti din nou in neputinta.

asteptarea asta e ca singuratatea. ca oamenii aia care.ti ard tamplele si.i degeaba.

nu mai poti sa tragi aer, ca ai tot tras cu gandul c.o sa ramai la suprafata.