simplu si incet

Simt ca in toata lumea, nu e niciun om care m ar putea ajuta acum. Imi vine sa tip, sa strig, sa ma pun in fund si sa mor, simplu si incet ca si cum as respira.

Ma sperie ideea ca as putea ramane o viata intreaga prizoniera intre aceleasi indoieli, crize si asteptari. Ma ingrozeste ideea ta “atunci, asta e”. nu vreau sa fie asa, intelegi tu?? Nu vreau! Ca daca am aflat chestii, nu inseamna ca is obligata sa traiesc cu ele in forma bruta. Am nevoie sa le inteleg si sa mi le depasesc, nevoia aia de o are copilul mic sa fie luat in brate, ca altfel, ar muri..

Nu le pot ignora si daca am ajuns aici, n o s o mai pot face niciodata. Nu vreau sa ignor, vreau sa trec prin si sa vindec.
Mi e ingrozitor de frica de faptul ca singura n o sa pot. Caut cu disperare omul care sa aiba rabdarea si intelegerea sa mi intinda o mana. Omul ala erai u cand aveai si un interes. Sa ma vezi bine, fericita si sa ma scoti la capat. Sa ma ajuti s o scot la capat.

Trebuie sa mi gasesc in mine ajutorul pe care l caut cu atata disperare.

Imi dau seama ca, cu toata iubirea, nici tu nu ai inteles. Ai conchis ca ..nu mi place laptele cald. Nu te ai gandit, sau probabil nu te intereseaza si nu are nicio importanta ca poate nu reusesc sa l inghit cald, ca poate mi arde maruntaiele inghetate de atatea indoieli si ani traiti altfel.. ca poate acum, incerc, incet incet, sa ma incalzesc. ti as spune toate astea.. ti as plange in brate iar si m as face ghem langa sufletul tau. dar tie nu ti mai aduce nimic. si eu..

nu stiu ce vreau de la tine. as vrea numai sa nu mai simt asa cumplit faptul ca nu mi mai esti.

probabil ca ma asteptam sa mai incerci, si cel mai tare seaca de putere faptul ca “dar eu nu mai fac nimic!”..

I will grow through this pain.
A doua mare oara in viata mea cand am simtit ca mi s a prabusit totul. Si atunci, simteam si oarecum stiam ca lucrurile isi pot reveni, ca lumea mea poate sa si recapete forma. Acum, cand din iubirea aia imensa a ramas numai compasiune, ce mai pot sa fac?

centreaza te pe tine. centreaza te pe tine. centreaza te pe tine. centreaza te pe tine.

am nevoie de un om care sa se nchida cu mine ntr o camera o zi sau doua si sa asculte tot ce am de zis. de la capat. si sa poata intelege in modul ala in care EU am nevoie sa se inteleaga. e singura sansa pe care o intrevad.

cum e cand pare ca ai lumea la picioare si tu te simti asa? stii cum e? e ca nici macar nu gandeam vreodata ca ai putea sa incetezi sa simti pentru mine ce simteai.

“ti ai pus in mine toate sperantele”, zise privind de sus si plin de compasiune. si apoi, impinse usor cu piciorul si se intoarse cu spatele.
vreau sa ma pun in fund si sa mor, simplu si incet ca si cum as respira.